România, pe primul loc în UE la mortalitatea rutieră în 2024. 78 de decese la un milion de locuitori

România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea rutieră, cu 78 de decese la un milion de locuitori în 2024, mult peste media europeană. Datele recente arată că, deși la nivelul UE numărul victimelor accidentelor rutiere este în scădere, țara noastră rămâne în urma majorității statelor membre.

În total, 19.900 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în UE anul trecut, cu 440 mai puțin decât în 2023, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 2%. Scăderea este considerată semnificativă, având în vedere creșterea constantă a parcului auto și a volumului de trafic.

Comparativ cu 2019 – anul de referință pentru strategia europeană de siguranță rutieră – numărul deceselor a scăzut cu 12% la nivelul UE, însă evoluțiile diferă considerabil de la un stat la altul.

Suedia, exemplu de bune practici; România, la polul opus

În 2024, Suedia a înregistrat cea mai mică rată a mortalității rutiere din UE, cu doar 20 de decese la un milion de locuitori. La polul opus se află România, cu 78 de decese la un milion de locuitori, urmată de alte state din Europa de Est.

Spania se situează sub media europeană, cu 37 de decese la un milion de locuitori, în timp ce Franța, Italia și Țările de Jos au raportat doar îmbunătățiri marginale. În schimb, Irlanda și Estonia au înregistrat creșteri ale numărului de victime.

Doar câteva state — Belgia, Bulgaria, Danemarca, Lituania, Malta, Polonia și Slovenia — se află pe traiectoria necesară pentru a atinge obiectivul UE de reducere cu 50% a deceselor rutiere până în 2030.

Proiecte europene pentru reducerea accidentelor

Pentru a identifica factorii de risc și soluțiile eficiente, Comisia Europeană a lansat proiectele „Baseline” și „Trendline”, care analizează comportamentul rutier, calitatea infrastructurii și aplicarea legislației în statele membre.

Programul EU Road Safety Exchange sprijină țările cu potențial de îmbunătățire prin parteneriate și schimb de bune practici. De exemplu, după o colaborare cu Suedia, Lituania a extins utilizarea infrastructurii rutiere de tip 2+1, iar Letonia analizează introducerea unor investigații detaliate ale accidentelor, inspirate din modelul finlandez.

În România, autoritățile ar fi început pregătirile pentru instalarea unei rețele naționale de camere fixe pentru controlul vitezei, după modelul spaniol, cu implementare estimată pentru 2026. Măsura face parte din strategia națională de reducere a numărului de victime și vine în contextul ratelor ridicate de accidente grave.

Obiectivul 2030, în pericol

Deși la nivel european se înregistrează progrese, raportul arată că, fără măsuri suplimentare, România riscă să nu atingă obiectivul stabilit la nivelul UE de reducere cu 50% a deceselor rutiere până în 2030.

În timp ce state precum Polonia, Lituania și Slovenia au redus mortalitatea rutieră cu 33–35% față de 2019, România, Bulgaria și Grecia continuă să înregistreze niveluri semnificativ peste media europeană, ceea ce indică necesitatea unor politici mai ferme, investiții susținute și aplicarea strictă a legislației în domeniul siguranței rutiere.