Primarii amenință cu grevă generală: administrația locală contestă dur reforma Guvernului Bolojan
Administrația publică locală intră într-un conflict deschis cu Executivul, pe fondul reformei pregătite de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Sute de primari din întreaga țară au anunțat că se vor deplasa la București pentru discuții directe cu premierul, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România (ACoR), eveniment programat la Palatul Parlamentului. Edilii avertizează că, în lipsa unor modificări substanțiale ale proiectului guvernamental, vor declanșa o grevă generală la nivelul administrațiilor locale.
Primele forme de protest sunt deja stabilite. Marți, peste 1.300 de comune vor intra într-o grevă de avertisment, semn al nemulțumirii profunde față de direcția reformei propuse. Tensiunea a escaladat după ce Plenul ACoR a decis, în unanimitate, să sesizeze Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, invocând încălcarea principiului autonomiei locale prin măsurile promovate de Cabinetul Bolojan.
Grevă programată simultan cu discuțiile de la Parlament
Acțiunea de protest a fost sincronizată deliberat cu întâlnirea dintre premier și reprezentanții administrațiilor locale. Greva de avertisment va avea loc marți, între orele 10:00 și 12:00, exact în intervalul în care este programată reuniunea de la Palatul Parlamentului.
Primarii transmit că acest demers este doar primul pas. În cazul în care Guvernul va adopta reforma prin angajarea răspunderii în Parlament, edilii anunță că vor declanșa greva generală, o decizie care ar putea afecta semnificativ funcționarea administrației publice locale la nivel național.
Reforma administrației, miza confruntării
Proiectul de reorganizare a administrației centrale și locale, aflat în pregătire la nivel guvernamental, a generat reacții vehemente în rândul autorităților locale. Conform documentului, după intrarea în vigoare a legii, primăriile vor fi obligate să își reducă schemele de personal, inclusiv în ceea ce privește poliția locală.
Planul Executivului prevede o diminuare cu până la 30% a numărului maxim de posturi din unitățile administrativ-teritoriale, cu precizarea că nu pot fi desființate mai mult de 20% dintre posturile ocupate în prezent. După adoptarea legii, prefecții vor avea la dispoziție un termen de 20 de zile pentru a comunica fiecărei primării noua organigramă impusă.
Edilii susțin că aceste reduceri riscă să paralizeze activitatea administrațiilor locale, în special în comunele mici, unde personalul este deja insuficient pentru a acoperi atribuțiile legale.
Nemulțumiri legate de finanțarea comunităților
Un alt punct major de conflict îl reprezintă schimbarea regulilor de finanțare a administrațiilor locale. Guvernul a anunțat că va renunța la mecanismul de compensare prin care primăriile aflate în dificultate financiară primeau fonduri suplimentare de la bugetul central.
Anterior, autoritățile locale beneficiau de 63% din cotele de TVA și din impozitul pe venit colectat la nivel local. Noua formulă reduce aceste alocări, Executivul argumentând că veniturile suplimentare obținute din majorarea taxelor locale ar trebui să rămână la nivelul comunităților și să fie direcționate către investiții.
În practică, însă, numeroase primării se confruntă cu un grad scăzut de colectare, în condițiile în care mulți contribuabili nu pot achita impozitele majorate. Unii edili avertizează că lipsa resurselor financiare ar putea duce inclusiv la imposibilitatea plății utilităților publice, precum apa sau energia electrică.
O confruntare cu miză națională
Conflictul dintre Guvern și administrația locală capătă astfel proporții fără precedent. În timp ce Executivul susține că reforma este necesară pentru reducerea cheltuielilor și eficientizarea aparatului public, primarii consideră că măsurile propuse afectează direct funcționarea comunităților și încalcă principiile autonomiei locale. Următoarele zile se anunță decisive pentru relația dintre Guvern și autoritățile locale, dar și pentru stabilitatea administrației publice din România.
