Curtea Constituțională a României declară constituțională reforma pensiilor speciale. Legea merge la promulgare după cinci amânări
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, după aproximativ o oră de deliberări, că legea privind reforma pensiilor speciale este constituțională. Hotărârea, adoptată cu majoritate strânsă de 5 la 4, permite trimiterea actului normativ la promulgare, punând capăt unei perioade marcate de amânări repetate și controverse intense.
Decizia vine după ce dosarul a fost amânat de cinci ori în ultimele luni, pe fondul unor dezbateri tensionate și al unor blocaje procedurale. Surse din cadrul Curții au indicat că discuțiile dintre judecători au fost dificile, având în vedere impactul direct al reformei asupra magistraților și altor categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu.
CCR a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care contestase noua variantă a legii, precum și solicitarea de sesizare a Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Astfel, reforma poate continua parcursul legislativ.
Actualul proiect a ajuns din nou în fața CCR după ce, la 20 octombrie 2025, Curtea declarase neconstituțională prima variantă a reformei, invocând motive de procedură, respectiv lipsa solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii în termenul legal. Ulterior, Guvernul a revenit cu o nouă formă a legii și și-a angajat răspunderea în Parlament la 2 decembrie 2025. ÎCCJ a atacat din nou actul normativ, ceea ce a generat o nouă serie de amânări, inclusiv situații legate de cvorum și depuneri de documente în apropierea termenelor de judecată.
În tot acest context, președintele Nicușor Dan a criticat public întârzierile, apreciind că tergiversările afectează credibilitatea instituțiilor statului într-un dosar care persistă de ani buni în dezbaterea publică.
Legea adoptată prevede recalcularea pensiilor de serviciu la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. Măsura este prezentată drept o reducere a privilegiilor, însă a fost criticată de o parte a sistemului judiciar, care susține că formula poate genera noi litigii.
Totodată, vârsta de pensionare urmează să crească etapizat până la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție extinsă pe 15 ani, până în 2042. Modul de implementare al acestei tranziții a fost, la rândul său, subiect de controverse.
Prin această decizie la limită, CCR deblochează una dintre cele mai sensibile reforme din ultimii ani, lăsând însă deschisă dezbaterea privind efectele concrete ale noii legi asupra sistemului judiciar și asupra celorlalte categorii vizate.
