S&P Global Ratings confirmă ratingul României la „BBB minus/A-3” și menține perspectiva negativă
Agenția internațională de evaluare financiară S&P Global Ratings a reconfirmat vineri ratingul pentru datoria pe termen lung și scurt a României, menținându-l la nivelul „BBB minus/A-3”, însoțit de o perspectivă negativă. Decizia reflectă provocările economice interne și influențele externe asupra stabilității fiscale și a performanței economice a țării.
Potrivit S&P, deși economia României încetinește, iar efectele războiului din Orientul Mijlociu au generat presiuni suplimentare asupra prețurilor la energie, coaliția guvernamentală de la București va progresa în implementarea măsurilor fiscale menite să reducă deficitul bugetar general la 5,5% din PIB până în 2027, față de 9,4% în 2024.
Agenția precizează că, deși partidele din coaliție nu sunt în total acord asupra unor măsuri specifice, principalele politici de consolidare fiscală — cum sunt majorarea TVA și înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public — sunt deja în aplicare. Totodată, S&P estimează că, în 2026, economia va înregistra aproape o stagnare, din cauza efectelor cumulativ ale consolidării fiscale, scăderii puterii de cumpărare și creșterii prețurilor la energie, care afectează semnificativ consumul privat.
Nivelul „BBB minus” reprezintă pragul cel mai scăzut al gradului de investment grade, situând România la un pas de categoria „junk”, ceea ce indică un risc moderat pentru creditori și investitori. Perspectiva negativă sugerează posibilitatea unei revizuiri în scădere, în cazul în care obiectivele de consolidare fiscală nu vor fi respectate.
S&P Global Ratings utilizează o scală care pornește de la AAA — risc minim de credit — și ajunge până la D, în cazul incapacității de plată. Fiecare rating poate fi însoțit de o perspectivă pozitivă, stabilă, negativă sau în revizuire, oferind investitorilor o imagine clară asupra direcției potențiale a riscului de credit.
Această reconfirmare vine într-un moment economic provocator, cu inflație persistentă, tensiuni geopolitice și necesitatea adoptării unor politici fiscale stricte, care să mențină echilibrul între sustenabilitatea finanțelor publice și protecția consumatorilor.
