Reformă majoră a salarizării bugetare: mesajul tranșant al premierului Ilie Bolojan și miza fondurilor europene

Premierul Ilie Bolojan avertizează că adoptarea noii legi a salarizării unitare nu mai poate fi amânată. În joc sunt peste 700 de milioane de euro din fonduri europene, bani de care România depinde pentru a-și respecta angajamentele din PNRR. Declarația vine într-un moment politic complicat, după ieșirea PSD de la guvernare, însă șeful Executivului susține că există un acord general asupra necesității acestei reforme.

Salariile bugetarilor vor crește, dar după reguli noi

Potrivit premierului, noua lege va aduce majorări salariale în sectorul public, însă acestea vor fi aplicate pe baza unor principii unitare și transparente. Un aspect esențial este că niciun salariu aflat în plată nu va scădea.

În ceea ce privește demnitarii, creșterile nu vor fi directe, ci vor rezulta din recalibrarea întregii grile salariale, în funcție de coeficienți aplicați uniform.

Un sistem nou, menit să corecteze inechitățile

Guvernul a elaborat deja o primă versiune a legii, aflată în consultare cu partenerii sociali. Proiectul vizează o schimbare profundă a modului în care sunt stabilite veniturile în sectorul public.

Actualul sistem, introdus în 2017, a generat diferențe semnificative între categorii profesionale. Noua lege urmărește reducerea acestor discrepanțe și crearea unui cadru mai echilibrat și sustenabil.

Formula de calcul: coeficient × valoare de referință

Noul mecanism de salarizare va funcționa pe baza unei formule simple:

• fiecare funcție are un coeficient
• coeficientul se înmulțește cu o valoare de referință (estimată la 4.325 lei)

Grila va fi restrânsă de la 1–12 la 1–8, reducând astfel diferențele dintre veniturile minime și maxime din sistem.

Salarii mai mari pentru demnitari: cine câștigă și cât

În noua ierarhie, președintele României, Nicușor Dan, va rămâne cel mai bine plătit, cu un coeficient 8. Salariul său brut ar urma să ajungă la aproximativ 34.600 lei, adică peste 20.000 lei net — o creștere de aproape 40%.

Alte funcții importante vor înregistra majorări consistente:

• Președinții Parlamentului: aproximativ 17.700 lei net (+4.700 lei)
• Premierul: aproximativ 17.700 lei net (+4.000 lei)
• Miniștrii: aproximativ 15.800 lei net (+3.000 lei)
• Deputații și senatorii: aproximativ 13.700 lei net (+3.000 lei)

La nivel local:

• Primarul general al Capitalei: ~14.900 lei net
• Șefii de Consilii Județene: ~14.000 lei net
• Primarii municipiilor: ~13.400 lei net

Salariile primarilor vor fi diferențiate în funcție de numărul de locuitori, fiind introduse praguri noi.

Sporuri eliminate și venituri mai bine controlate

Proiectul aduce modificări importante în structura veniturilor:

• dispar indemnizația de hrană și sporurile pentru condiții vătămătoare
• sporul de doctorat este integrat în salariu
• sporurile totale sunt plafonate la 20% din salariul de bază

Există totuși excepții:

• ore suplimentare și muncă de noapte
• proiecte europene, unde sporurile pot ajunge la 40%

Schimbări sectoriale importante

Reforma afectează direct mai multe domenii:

Sănătate

• o singură grilă de salarizare
• reducerea sporurilor (de la până la 85% la maximum 50%)
• modificarea modului de plată a gărzilor

Educație

• salarii de bază mai mari
• înlocuirea unor beneficii cu premii de performanță
• menținerea raportării salariului debutantului la indemnizația președintelui

Administrație publică

• grile diferite în funcție de dimensiunea localităților
• introducerea unei grile speciale pentru IT și securitate cibernetică

Justiție

• eliminarea unor sporuri considerate parte a atribuțiilor funcției

Performanța devine criteriu de plată

Noua lege introduce premii de performanță de până la 30% din salariu, acordate selectiv. În paralel, instituțiile publice vor fi obligate să raporteze transparent veniturile salariale, sub sancțiunea unor penalități.

Presiunea pe buget: motivul reformei

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut puternic în ultimii ani, ajungând la aproximativ 164 miliarde lei — aproape o treime din veniturile statului din taxe și impozite.

Guvernul consideră că acest nivel este dificil de susținut pe termen lung și încearcă să echilibreze sistemul fără a reduce veniturile existente.

Calendarul: aplicare din 2027

Conform planului actual, legea ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027. Până atunci, proiectul va trece prin dezbatere publică și ar putea suferi modificări.

Noua lege a salarizării este una dintre cele mai ambițioase reforme ale statului român din ultimii ani. De succesul ei depind nu doar echilibrul bugetar și reducerea inechităților, ci și accesul la fonduri europene esențiale pentru dezvoltarea țării.