Reforma salarială anunțată de Ilie Bolojan: creșteri selective, dar și reduceri pentru o parte dintre bugetari

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că noua lege a salarizării unitare, pe care Guvernul și-a asumat să o finalizeze până la sfârșitul lunii august, va aduce o restructurare amplă a veniturilor din sectorul public. Mesajul transmis de șeful Executivului este unul fără echivoc: reforma nu va însemna doar majorări salariale, ci și diminuări pentru anumite categorii de angajați ai statului.

Noua formulă legislativă este elaborată în cadrul Ministerul Muncii, unde se lucrează la mai multe scenarii de recalculare a grilelor salariale. Varianta anterioară a proiectului a fost considerată nesustenabilă din punct de vedere financiar, întrucât ar fi generat un impact bugetar estimat la aproximativ 30 de miliarde de lei anual. În contextul unui deficit ridicat și al presiunilor privind consolidarea fiscală, Guvernul a decis regândirea completă a formulei.

Premierul a descris procesul drept o „mare reașezare”, menită să reducă discrepanțele majore dintre diferite categorii de personal bugetar. În prezent, sistemul este marcat de diferențe salariale semnificative între instituții, dar și între funcții similare. Unele domenii au beneficiat de creșteri succesive și sporuri consistente, în timp ce altele au rămas în urmă, ceea ce a generat tensiuni și nemulțumiri.

Noua lege urmărește uniformizarea grilelor prin stabilirea unor principii clare de salarizare, însă această uniformizare va presupune, în anumite cazuri, plafonarea sau reducerea veniturilor considerate prea ridicate în raport cu responsabilitățile sau cu media sistemului. Executivul susține că ajustările descendente sunt necesare pentru a asigura echilibrul bugetar și pentru a crea un sistem mai coerent pe termen lung.

Reforma salarizării este, totodată, un jalon esențial în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Îndeplinirea acestui obiectiv este condiție pentru deblocarea unor tranșe importante de fonduri europene. Termenul-limită stabilit pentru adoptarea legii este finalul lunii august, iar o eventuală întârziere ar putea afecta relația României cu instituțiile europene.

În acest context, Ministerul Muncii analizează variante care să limiteze impactul bugetar, chiar dacă acest lucru presupune sacrificii pentru o parte dintre angajați. Strategia este una de echilibrare a cheltuielilor, într-un moment în care presiunile privind reducerea deficitului sunt tot mai accentuate.

Pentru bugetari, reforma aduce o doză semnificativă de incertitudine. Deși Guvernul promite corectarea inechităților și creșteri acolo unde salariile sunt sub nivelul considerat adecvat, există și perspectiva unor reduceri salariale pentru categoriile aflate în partea superioară a grilei. Astfel, „marea reașezare” anunțată de premierul Ilie Bolojan se conturează drept una dintre cele mai complexe și sensibile reforme administrative din ultimii ani.