Parlamentul aprobă dislocarea temporară a unor forțe și echipamente militare americane în România
Parlamentul României a aprobat miercuri scrisoarea transmisă de președintele Nicușor Dan referitoare la dislocarea temporară pe teritoriul României a unor echipamente și forțe militare ale Statelor Unite. Decizia vine în contextul cooperării militare dintre România și aliații săi din cadrul NATO și are ca scop consolidarea capacității de apărare și a securității regionale.
Senatorii și deputații au votat documentul trimis de șeful statului privind acordul Parlamentului pentru aprobarea unor propuneri formulate de prim-ministrul României. Aceste propuneri au fost realizate în conformitate cu prevederile articolului 4 alineatul (2) din Legea nr. 291/2007, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Înainte de transmiterea către Legislativ, propunerile au fost analizate și discutate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în ședința desfășurată pe 11 martie 2026.
Votul din plen a arătat o susținere largă pentru această inițiativă. Astfel, 272 de parlamentari au votat „pentru”, în timp ce 18 au votat „împotrivă”, iar cinci s-au abținut. Majoritatea consistentă reflectă consensul politic privind importanța cooperării militare cu partenerii strategici ai României, în special în contextul actual al securității regionale.
Anterior votului din plen, proiectul a fost analizat și de comisiile pentru apărare din Camera Deputaților și Senat. Membrii acestor comisii au aprobat, cu majoritate de voturi, hotărârea care permite desfășurarea temporară a unor capabilități militare americane în România. Conform documentului prezentat de președintele României, aceste capabilități urmează să fie dislocate la baza militară de la Mihail Kogălniceanu pentru o perioadă limitată.
În cadrul dezbaterilor parlamentare a fost prezentată și o informare transmisă de președintele Nicușor Dan. Parlamentul a luat act de această informare, care se referă la aprobarea intrării și staționării pe teritoriul României a Forței de reacție NATO (Allied Reaction Force – ARF) sau, după caz, la tranzitarea teritoriului național de către această structură militară. Scopul acestor măsuri este pregătirea sau desfășurarea unor eventuale operații militare, în funcție de necesități, pe parcursul anului 2026.
Totodată, documentul prevede și mandatul acordat ministrului apărării naționale pentru a aproba eventuale modificări în structura sau compunerea Forței de reacție NATO. Astfel de modificări pot apărea în funcție de actualizările de planificare transmise de NATO pentru anul 2026.
Senatoarea Nicoleta Pauliuc a fost cea care a prezentat în plen documentația analizată anterior de membrii comisiilor de apărare. Ea a explicat că parlamentarilor li s-a cerut să aprobe prezența unor capabilități militare americane la baza de la Mihail Kogălniceanu, capabilități care vor fi desfășurate pentru o perioadă determinată.
Pauliuc a subliniat că documentul analizat de parlamentari are caracter clasificat, motiv pentru care detaliile nu pot fi făcute publice. Totuși, ea a confirmat că informațiile comunicate public de președintele României se regăsesc în documentul care a stat la baza deciziei Parlamentului.
„Este un document clasificat pe care l-am studiat și l-am dezbătut în cadrul comisiilor de specialitate, iar în baza acestuia a fost luată decizia de aprobare. Pot confirma doar faptul că elementele prezentate de președintele Nicușor Dan se regăsesc în hotărârea adoptată”, a declarat senatoarea.
Ea a mai precizat că echipamentele și capabilitățile militare americane care vor fi relocate la baza de la Mihail Kogălniceanu au caracter defensiv. Potrivit acesteia, scopul acestor desfășurări este consolidarea capacității de apărare și descurajare în regiune, în acord cu angajamentele României în cadrul NATO.
Decizia adoptată de Parlament reprezintă un nou pas în consolidarea cooperării militare dintre România și Statele Unite, dar și în întărirea rolului României în cadrul sistemului de securitate al Alianței Nord-Atlantice. Prezența militară aliată în regiune este considerată un element important pentru stabilitatea și securitatea flancului estic al NATO.
