Bugetul României pentru 2026 merge în Parlament: salariul minim crește și birocrația pentru investiții se reduce

Guvernul României a aprobat joi seară proiectul bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2026, un document esențial pentru politica economică a țării în perioada următoare. Proiectul urmează să fie trimis Parlamentului vineri dimineață, unde va intra în procedura de dezbatere și aprobare.

Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan, care a explicat că Executivul a adoptat în aceeași ședință mai multe acte normative necesare pentru finalizarea și transmiterea bugetului.

Potrivit acestuia, Guvernul a adoptat toate proiectele legislative care au permis pregătirea bugetului și trimiterea documentului către Parlament. Premierul a subliniat că aceste măsuri au fost necesare pentru a crea cadrul legal și economic în care bugetul pentru anul 2026 să poată fi implementat.

Creșterea salariului minim de la mijlocul anului

Una dintre cele mai importante decizii luate de Executiv vizează majorarea salariului minim brut pe economie. Guvernul a aprobat o hotărâre prin care salariul minim va crește începând cu data de 1 iulie 2026.

Noua valoare a salariului minim va fi de 4.325 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 6,8% față de nivelul actual.

Autoritățile susțin că această majorare are rolul de a sprijini angajații cu venituri mici, care sunt cei mai afectați de creșterea costului vieții. În același timp, Guvernul încearcă să mențină un echilibru între creșterea salariilor și competitivitatea companiilor.

Executivul estimează că majorarea salariului minim va contribui la stimularea consumului intern și la susținerea economiei, fără a genera presiuni excesive asupra mediului de afaceri.

Sprijin pentru sectorul transporturilor

În cadrul aceleiași ședințe, Guvernul a decis să prelungească schema de ajutor de stat pentru transportatori. Aceasta este destinată compensării creșterii accizei la motorină, care a avut un impact semnificativ asupra costurilor din sectorul transporturilor.

Schema urma să expire la finalul lunii, însă Executivul a decis să o extindă până la sfârșitul anului.

În plus, valoarea compensării a fost majorată de la 0,65 bani la 0,85 bani. Potrivit premierului, această măsură este necesară pentru a limita efectele creșterii prețurilor la combustibil asupra companiilor de transport.

Guvernul a anunțat că va analiza evoluția pieței combustibililor la fiecare trei luni și va ajusta nivelul sprijinului în funcție de situația economică.

Reformă administrativă pentru investiții

Executivul a adoptat și o ordonanță care vizează simplificarea procedurilor administrative pentru investiții. Documentul include trei reforme importante: autorizarea investițiilor mari, procedurile de mediu și avizele de securitate la incendiu.

În ceea ce privește investițiile majore, Guvernul a decis majorarea pragului de analiză pentru investițiile străine de la 2 milioane de euro la 5 milioane de euro.

Această modificare va reduce numărul proiectelor care trebuie analizate de Comisia pentru examinarea investițiilor străine și va accelera procesul de aprobare a investițiilor.

Totodată, domeniile considerate sensibile au fost clarificate, ceea ce va reduce numărul situațiilor în care sunt necesare avize suplimentare.

Accelerarea procesului de avizare

O altă măsură importantă vizează reducerea termenelor pentru obținerea avizelor de mediu. Guvernul a decis scurtarea mai multor etape administrative, inclusiv termenul pentru depunerea documentelor și pentru analiza memoriului tehnic.

În urma acestor modificări, durata totală a procedurii ar urma să scadă cu aproximativ 40 de zile, de la 125 de zile la aproximativ 85 de zile.

Executivul consideră că aceste schimbări vor facilita implementarea proiectelor economice și vor face România mai atractivă pentru investitori.

Modificări privind securitatea la incendiu

Guvernul a adoptat și măsuri pentru simplificarea procedurilor privind securitatea la incendiu.

Pentru proiectele cu risc scăzut, obligația de obținere a avizului de securitate la incendiu a fost eliminată. Această modificare va reduce numărul proiectelor analizate de autorități cu peste 40%.

În același timp, termenele de analiză pentru proiectele care necesită aviz vor fi reduse.

Executivul a introdus și o prevedere prin care, în cazul în care autoritățile nu emit documentele în termen, se va considera un acord provizoriu valabil pentru 60 de zile.

Un buget adoptat într-un context economic tensionat

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că bugetul pentru anul 2026 a fost elaborat într-un context economic dificil. Pe plan internațional există incertitudini legate de evoluția dobânzilor, iar prețurile combustibililor au crescut semnificativ.

În aceste condiții, Guvernul a încercat să construiască un buget echilibrat, care să permită reducerea deficitului bugetar fără a afecta investițiile publice.

Investițiile și fondurile europene

Executivul a subliniat că investițiile publice vor rămâne o prioritate în 2026. Un rol important îl au proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Acest program european se încheie pentru toate statele membre la sfârșitul lunii august, iar România trebuie să finalizeze proiectele pentru a nu pierde fonduri.

Din acest motiv, bugetul include sume importante pentru cofinanțarea proiectelor derulate de autoritățile locale.

Reducerea cheltuielilor statului

Guvernul intenționează să reducă și cheltuielile de funcționare ale administrației publice. Premierul a anunțat o reducere de aproximativ 10% a costurilor administrative, atât la nivel central, cât și local.

Economiile realizate vor fi redirecționate către domenii prioritare, precum educația, sănătatea și investițiile.

Obiectivul guvernului

Potrivit premierului, bugetul pentru 2026 are la bază prognoze economice prudente și urmărește stabilitatea economică.

Executivul speră că măsurile de simplificare administrativă și programele de sprijin pentru economie vor contribui la relansarea economică în anii următori.

În final, Ilie Bolojan a declarat că aceste reforme sunt necesare pentru a crea o economie mai eficientă și mai predictibilă, capabilă să susțină dezvoltarea României pe termen lung.