Lovitură de 600 de milioane de euro pentru România: decizia instanței în cazul Pfizer aprinde scena politică
România se confruntă cu un impact financiar major după ce a pierdut procesul intentat de compania Pfizer, într-un litigiu privind contractele de achiziție a vaccinurilor anti-COVID-19. Instanța din Bruxelles a decis că statul român trebuie să achite aproximativ 600 de milioane de euro, reprezentând contravaloarea dozelor comandate, dar refuzate ulterior.
Procesul își are originea în perioada pandemiei, când Comisia Europeană a negociat și semnat, în numele statelor membre, contracte masive pentru achiziția de vaccinuri. România s-a angajat atunci să cumpere zeci de milioane de doze, însă, odată cu scăderea cererii pentru vaccinare, autoritățile au decis să nu mai accepte o parte semnificativă din livrări.
Potrivit datelor vehiculate în spațiul public, România ar fi refuzat aproximativ 28 de milioane de doze, evaluate la peste 550 de milioane de euro. În aceste condiții, Pfizer și partenerul său BioNTech au deschis acțiune în instanță, solicitând respectarea obligațiilor contractuale.
Instanța belgiană a stabilit că argumentele invocate de partea română – precum reducerea interesului populației pentru vaccinare sau existența unor stocuri excedentare – nu justifică neexecutarea contractului. Judecătorii au subliniat că acordurile semnate în context european au caracter obligatoriu și trebuie respectate.
Decizia a generat reacții puternice pe scena politică. Lideri ai Partidul Social Democrat au indicat că responsabilitatea revine guvernelor care au negociat contractele în perioada pandemiei, susținând că actualul executiv încearcă să limiteze efectele unor decizii luate în condiții de criză.
În același timp, reprezentanți ai opoziției, inclusiv din Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, au criticat modul în care autoritățile au gestionat litigiul. Aceștia au acuzat lipsa unei strategii eficiente de negociere și faptul că România nu ar fi valorificat toate oportunitățile de a ajunge la o înțelegere amiabilă cu compania farmaceutică.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat în repetate rânduri că România s-a confruntat cu un excedent major de vaccinuri, multe dintre ele ajungând să expire. „Nu puteam continua să acceptăm livrări în condițiile în care aveam deja stocuri pe care nu le puteam utiliza”, a declarat acesta în trecut.
Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a adoptat un ton rezervat, subliniind că situația trebuie analizată în detaliu și că este esențială identificarea responsabilităților. „Este important să vedem exact cum s-au luat deciziile și cine răspunde pentru ele”, a transmis acesta.
Impactul financiar al deciziei este considerabil. Suma de 600 de milioane de euro reprezintă o presiune suplimentară asupra bugetului de stat, într-un context deja dificil din punct de vedere economic. În plus, există riscul ca România să fie obligată nu doar să plătească, ci și să accepte livrarea dozelor contractate, ceea ce ar genera costuri suplimentare de depozitare și gestionare.
La nivel european, cazul României nu este singular. Pfizer a inițiat acțiuni similare și împotriva altor state, precum Polonia, ceea ce indică o abordare fermă a companiei în privința respectării contractelor.
În perioada următoare, autoritățile române ar putea încerca să conteste decizia sau să negocieze modalitatea de plată. În paralel, anchetele privind modul în care au fost încheiate contractele din pandemie continuă, iar acest caz riscă să devină un punct central al dezbaterilor politice din România.
