Schimbări majore în Justiție: Nicușor Dan a numit noii șefi ai parchetelor și cere rezultate rapide
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Cotroceni, o serie de numiri importante în fruntea principalelor parchete din țară, marcând un nou moment în reorganizarea sistemului judiciar.
Șeful statului a semnat decretele pentru ocuparea unor funcții-cheie din Ministerul Public, stabilind și datele la care noii procurori își vor începe mandatele. Astfel, Cristina Chiriac a fost numită procuror general, Viorel Cerbu va conduce DNA, iar Cordin Miron va prelua șefia DIICOT, toți urmând să își înceapă activitatea începând cu 15 aprilie.
De asemenea, au fost făcute și numiri pentru funcțiile de conducere adjuncte. Marius Voineag va ocupa poziția de procuror adjunct al Parchetului General, Marinela Mincă devine procuror-șef adjunct al DNA, Marius Ștefan procuror adjunct DNA, iar Alex Florența procuror-șef adjunct DIICOT. În cazul lui Ștefan și Florența, mandatele încep la 15 aprilie, în timp ce Voineag și Mincă își vor prelua atribuțiile din 30 iunie, odată cu vacantarea posturilor.
În același timp, președintele a anunțat respingerea candidaturii lui Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct DIICOT.
În mesajul transmis, Nicușor Dan a subliniat așteptările clare de la noile conduceri ale parchetelor, cerând o intensificare a activității în combaterea corupției și a criminalității organizate.
„Românii văd corupție atât la nivel înalt, cât și în interacțiunea zilnică cu instituțiile statului. Este nevoie de o dinamizare a activității parchetelor pentru a răspunde acestor realități”, a declarat președintele.
Acesta a precizat că Direcția Națională Anticorupție trebuie să se concentreze pe marea corupție, în timp ce Parchetul General are responsabilitatea combaterii corupției curente. În ceea ce privește DIICOT, șeful statului a cerut acțiuni ferme pentru destructurarea marilor rețele de trafic de droguri și evaziune fiscală.
Noile numiri vin într-un context în care sistemul judiciar este supus unor presiuni crescute din partea opiniei publice, iar autoritățile încearcă să recâștige încrederea cetățenilor prin măsuri concrete și rezultate vizibile.
